7. Ideologie și comunicare interculturală

Complexitatea implicată de globalizarea societății contemporane, libera circulație și migrația la o scară mult mai mare decât în trecut aduc problema comunicării interculturale în centrul atenției. Experiența întâlnirii și cunoașterii unei culturi străine nu este una nouă, însă dinamica actuală a populației o aduce în prim plan, transformând-o într-un exercițiu de înțelegere a valorilor altor culturi, în încercarea de construcție a propriei identități. Comunicarea interculturală nu poate fi imaginată în lipsa unor repere ideologice. Înțeleasă, în sensul larg, drept formă de manifestare a sistemului cultural, ideologia trasează bornele axiologice, sociale și politice care configurează cadrul de manifestare a actelor de comunicare. Desigur, acestea din urmă pot fi particularizate, de la un spațiu cultural la altul, în acord cu valorile proprii unui context socio-istoric determinat, iar comunicarea interculturală poate fi proiectată prin raportare la tendințele existente într-o comunitate dată, tendințe „extrase” din zona de intersecție ideologică pe care, din modernitate încoace, o creionează întâlnirea elementelor proprii celor trei mari ideologii consacrate: liberalismul, conservatorismul și socialismul, în diferitele lor ipostaze.

Ca atare, obiectivul general subsumat acestei teme de cercetare este acela de a configura și propune modele normative și empirice interdisciplinare care să genereze explicații științifice cu privire la procesul comunicării interculturale, în condițiile contextualizării ideologice a acestuia, contextualizare proprie societății contemporane.

În ceea ce privește obiectivele specifice pe care prezenta temă de cercetare le asumă, acestea sunt următoarele: 1) sub raport metodologic – identificarea unor repere metodologice necesare analizei procesului de comunicare interculturală; 2) sub raport explicativ – circumscrierea unei grile interdisciplinare de interpretare a contextului ideologic în care se produce comunicarea interculturală în contemporaneitate; 3) sub raport euristic – avansarea unui cadru integrat de analiză a influenței ideologice în procesul de comunicare interculturală. Practic, rezumând, dimensiunile interogatorii ale temei de cercetare aduc în atenția candidaților câteva dintre problemele pe care le ridică relaționarea dintre problematica ideologiei și aceea a comunicării interculturale: Care este influența pe care convențiile ideologice o exercită asupra procesului de comunicare interculturală? Există un anumit „cod” al comunicării între culturi diferite? Care este impactul pe care variatele proiecții ideologice din lumea contemporană îl exercită asupra acestui „cod”? Ce alte elemente simbolice sunt aglutinate la nivelul diverselor tipuri de comunicare interculturală? Pot fi asfel înțelese clivajele existente astăzi în relațiile interculturale? Cum poate comunicarea interculturală facilitata rezolvarea problemelor generate de migrație și procesul de integrare?

Tema se adresează doctorilor și doctoranzilor ale căror cercetări în istorie, filosofie, științe politice, comunicare, relații internaționale și geopolitică, psihologie, litere, sociologie, antropologie și etnologie se încadrează în arealul generos al domeniului propus.

Competenţele generale necesare admiterii sunt: cunoaștera fundamentelor teoretice specifice temi propuse, capacitate de asimilare, interpretare și utilizare a bibliografiei științifice, capacitate de sinteză și diseminare a rezultatelor cercetării în conformitate cu normele specifice de redactare, cunoașterea la nivel avansat a cel puțin unei limbi de circulație internațională.