8. Fundamentele normativității și constrângerile psiho-sociale

Reflecția asupra moralității profită astăzi din comunicarea dintre discipline tradiționale (filosofia morala, antropologia etc.) şi rezultatele teoretice recente din cele mai diverse cercetări (teoria deciziei raționale, psihologia socială și cea cognitivă, studiile culturale etc.). Miza cercetării este de a propune o teorie integrativă, senzitivă la toate aceste contribuții și care să ofere o modelare descriptivă şi un suport sarcinii rațiunii practice, aceea de a oferi orientare acțiunii, de a justifica recomandările, de a ghida viața în instanțele ei cele mai diferite.

Obiectivul general al temei de cercetare „Fundamentele normativității și constrângerile psiho-sociale” este de a promova cercetări aplicate care pot contribui la această reconstrucție a rațiunii practice în contextul teoretic actual. Tema cadru este deschisă proiectelor individuale de cercetare plasate în una dintre următoarele arii de interes prioritare. Obiectivele specifice sunt formulate mai jos sub forma unor întrebări.

1. Reflecția asupra valorilor, principiilor și normelor morale se supune unor constrângeri ale argumentării. Suntem interesați nu doar să știm ce trebuie să facem, ci și, sau mai ales, de ce trebuie să respectăm cerințele moralității. Parte din răspunsul la această întrebare se constituie într-o fundamentare a moralității. Însă nu există o cale privilegiată în acest sens. Din acest fapt rezultă o serie de probleme teoretice și un prim punct de interes constituit în jurul întrebărilor: Care sunt strategiile cele mai pertinente de fundamentare a normativității? Cum pot fi derivate obligațiile din legile sau principiile morale? Care este relația dintre standardele normativității și acțiune? etc.

2. Sfera normativității este supusă, de asemenea, unei alte serii de constrângeri ce rezultă din diversificarea activității umane. Cercetarea normelor morale specifice unor sfere restrânse de activitate a permis descoperirea unor dileme etice genuine și tratarea sistematică a unor probleme morale controversate, precum: avortul, eutanasia, protecția animalelor, protecția mediului, etica clinică, moralitatea relațiilor sociale etc. În sfera temei generale de cercetare sunt binevenite astfel de contribuții de etică aplicată.

3. Un domeniu particular de interes este analiza descriptivă a constrângerilor asupra moralității impuse de natura specifică psiho-socială a agentului acțiunii. Legile psihologiei morale au ca obiect explicarea mecanismelor de transpunere în acțiune a adeziunii la planul normativ, ca și a celor prin care se formează și modifică această adeziune. De aici apar interese distincte de cercetare precum: Cât de stabile sunt normele morale? Care sunt bazele psihologice ale evaluării corectitudinii acțiunilor proprii și ale altora? În ce măsură evaluările și deciziile morale sunt rezultatul unor calcule raționale, și care este amploarea influențelor psihologice non-raționale (de ordin intuitiv-euristic, emoțional, motivațional etc.) asupra lor? În ce condiții apar abaterile judecăților morale de la normativitate, care sunt mecanismele acestor abateri și cum pot fi ele contracarate? Care sunt costurile asociate presiunii specifice a angajamentului moral? etc.

Sunt binevenite proiecte individuale de cercetare care se pot regăsi în cele trei direcții de interes și care valorifică experiența absolvenților din domeniile de studii umaniste și sociale, precum: filozofie, istorie, litere, studii culturale, sociologie, asistență socială, psihologie, medicină. Disponibilitatea pentru dialog și munca în echipă se numără printre calitățile dorite de la membrii viitoarei echipe de cercetare, precum şi capacitatea şi experienţa de cercetare ştiinţifică.